CSM Oradea a revenit spectaculos pentru a doua oară consecutiv, anulând un handicap de 15 puncte, pentru a se impune la limită, scor 59-58, în fața lui BC Timișoara. Meciul a contat pentru etapa a 20-a în sezonul regulat al Ligii Naționale de baschet masculin – ediția 2013/14.
Meciul a fost decis în ultimele clipe de joc, atunci când roș-albaștrii au recuperat ultimele patru puncte care îi despărțeau de adversar. Zlatko Jovanovic a înscris un nou coș de trei puncte printr-o aruncare deloc recomandată, dar care s-a înscris în categoria coșurilor ce au avut darul de a menține Timișoara în avantaj pe tot parcursul meciului.
În ultimul minut de joc efectiv tabela de marcaj s-a modificat doar în dreptul CSM-ului. Imediat după reușita numărului 5 de la BC Timișoara a venit replica lui Sean Denison. Canadianul a realizat un coș cu fault care a permis CSM-ului să se apropie la un singur punct pe tabela de marcaj. A fost timp suficient ca și în ultimul minut de joc protagonistele să ne reamintească de numărul incredibil de greșeli pe faza ofensivă, atât Oradea, cât și Timișoara pierzând câte o minge.
Finalmente, William Franklin a creat o situație de superioritate, el depășindu-și pe jumătate adversarul direct. Dublajul a venit imediat, lucru care a îngreunat misiunea americanului de a finaliza acțiunea pe cont propriu. El l-a văzut pe Vujadin Subotic urmărind acțiunea din apropiere, muntenegreanul depășindu-și apărătorul direct. Will a lăsat mingea lui Vuja care a înscris un coș de două puncte, unul victorios. De notat că acel back-door cut reușit de Subotic pedepsește cu regularitate foarte mulți jucători din Liga Națională, indiferent de numele echipelor care se află în atac sau apărare. O dovadă că o parte a jucătorilor din Liga Națională au niște carențe vizibile în aprecierea jocului pe faza de apărare.
Așadar, CSM Oradea a învins după ce a recuperat un handicap de 15 puncte. De această dată a făcut-o la capătul unei combinații la acțiunea decisivă, iar finalizarea a fost deosebit de spectaculoasă. Oradea a pecetluit soarta partidei printr-un slam dunk dintr-o pasă decisivă (în foto este reușita decisivă a meciului).
A urmat ultima fază de joc, Zlatko Jovanovic – cel căruia în timeout i s-a cerut să-și asume ultima aruncare a meciului – reușind să destabilizeze apărarea adversă cu o minge foarte bună pe partea opusă, pentru Nikola Gacesa. Acesta a irosit o aruncare complet deschisă la capătul unui meci în care, în mod cu totul paradoxal CSM Oradea a fost echipa care părea să rateze absolut toate situațiile de superioritate. Aruncarea lui Gacesa a fost imprecisă, roș-albaștrii au recuperat defensiv, iar meciul s-a încheiat cu scorul de 59-58.
Referitor la ultima acțiune a meciului trebuie să notăm faptul că Gacesa a fost unul dintre jucătorii care nu au găsit soluții de a puncta. Ce-i drept au fost mulți jucători cu procentaje foarte mici în această partidă, astfel încât ar fi fost dificil de găsit un jucător care era „în mână”. Revenind la ceea ce s-a cerut dinspre banca Timișoarei, Dragan Petricevic a dorit ca Jovanovic să efectueze ultima aruncare pentru că el a fost jucătorul cu cele mai multe reușite în această partidă. Este firesc să dorești, ca antrenor, să-i dai mingea celui mai bun marcator la o astfel de fază.
BC Timișoara a pus în dificultate CSM Oradea cu o apărare zonă. Același sistem defensiv cu care Piteștiul a dominat bună parte din meciul de la Arena Antonio Alexe în urmă cu aproape o săptămână. Deși s-ar putea spune că bihorenii au dificultăți împotriva acestui sistem defensiv, trebuie să notăm numărul foarte mare de aruncări complet deschise ratate de jucătorii lui Cristian Achim. Aruncări de la semidistanță sau distanță cu precădere, însă și încercări din apropierea instalației care nu găsesc ținta. Acestea sunt problemelele reale ale echipei orădene. Atunci când se ajunge în situație de aruncare deschisă înseamnă că din punct de vedere colectiv jocul a fost bun. Problema este la finalizare. Iar modul în care scade numărul reușitelor din acțiune, de la un meci la altul, pe situații deschise este alarmant pentru CSM.
Un alt detaliu foarte important pe care CSM Oradea este obligată să-l repare în perspectiva finalului de sezon regulat, a meciurilor de cupă și playoff, constă în recuperare. Adversarul, indiferent că vorbim despre o echipă de bătaie (precum Pitești), ori una construită pentru ofensivă (precum Timișoara), domină copios lupta la recuperare. Degeaba te aperi eficient și împiedici adversarul să aibă aruncări deschise sau din situații favorabile dacă cedezi în asemenea manieră la recuperare. Atât sub propriul coș (ceea ce este cel mai grav), cât și sub cel advers.
Pe de altă parte, aruncarea de la distanță continuă să creeze probleme în jocul roș-albaștrilor, atât pe propriile acțiuni, cât și atunci când mingea se află la adversar. CSM-ul a avut din nou doar trei reușite de la distanță cu procentaj de reușită inferior față de cel al adversarului. În replică, Timișoara a confirmat că este echipa cu cele mai multe reușite din spatele semicercului în actuala ediție de campionat.
După atât de multe lururi care nu au funcționat, în ambele faze ale jocului, cu siguranță vă întrebați cum a reușit totuși CSM-ul să se impună. Este greu de explicat, însă partea pozitivă constă în faptul că Oradea beneficiază de un suport deosebit din tribune. Publicul a readus echipa în joc atât la partida cu BCM U Pitești, cât și la cea cu BC Timișoara. Echipa a fost sprijinită de propriul public și împinsă de la spate inclusiv când tabela de marcaj indica un deficit de 17, respectiv 15 puncte. Desigur nu trebuie minimalizat caracterul și determinarea cu care elevii lui Cristian Achim se luptă pe revenire.
Nivelul de apărare, agresivitate și inteligența cu care CSM-ul își așteaptă adversarul atunci când cel din urmă are mingea, sunt lucruri deosebit de importante și care au avut darul de a readuce CSM-ul în joc.
În altă ordine de idei, CSM Oradea a apelat la o apărare în pressing pe tot terenul la Zlatko Jovanovic, precum și la omul care a venit să-l ajute pe fundașul ex-iugoslav al Timișoarei. În oarecare măsură acest lucru a avut darul de a-l epuiza pe numărul 5 de la alb-violeți. În pofida coșului de trei puncte din penultimul minut de joc, Jovanovic nu a mai avut aceeași prospețime în partea a doua a meciului (15 puncte cu 5/7 la aruncările din acțiune și 5 pase decisive în prima repriză, respectiv 10 puncte, cu 4/9 la aruncări fără pasă decisivă în cea de-a 2-a). Aici vom nota faptul că Jovanovic este genul de jucător foarte greu de apărat mai ales într-o zi în care el se simte bine.
Ceilalți jucători care au avut rol de fundași – Nikola Vasojevic și Dragoș Andrei – au terminat cumulat cu 0/11 la aruncările din acțiune și au adus un punct cu o pasă decisivă și trei posesii pierdute.
Așadar, apărarea CSM-ului la oamenii mici ai Timișoarei a compensat în mare măsură deficitul la recuperare și parțial imprecizia la finalizare. Este cât se poate de firesc că apărarea aduce victorii, însă Oradea are nevoie de o mai mare precizie pe faza ofensivă, cu precădere la finalizare.
Foto: Roby Boros