Sâmbătă (12.12), Arena Antonio Alexe din Oradea a avut parte de o serie de nume mari ale sportului cu mingea la coș. CSM CSU Oradea a primit vizita Stelei CSM EximBank București într-un meci contând pentru etapa a 12-a din sezonul regulat al Ligii Naționale de baschet masculin – ediția 2015/16.
Meciul s-a încheiat cu scorul de 79-77 în favoarea militarilor la capătul unei partide de înaltă ținută, cu mult suspens, multe acțiuni impresionante de joc colectiv și exemple de execuții magistrale de natură individuală. Unul dintre principalii protagoniști ai partidei a fost sârbul Aleksandar Rašić.
Născut pe 16 martie 1984, sportivul originar din Šabac se mândrește cu o carieră impresionantă. Trecut pe sub mâna și îndrumarea colosalului Dusko Vujosevic în școala unică a lui Partizan Belgrad, Aleks a jucat la Oradea după ce a făcut-o în arene celebre pe întreg cuprinsul Europei.
Are trei sezoane la nivel de Euroligă, unde a bifat 57 prezențe și are o prezență la turneul final (semifinalele) acestei competiții. Alături de Partizan a fost la un pas de finala Euroligii, pierzând penultimul act la prelungiri în urmă cu cinci ani.
Rasic a jucat pentru grupări celebre, precum FMP Belgrad, Efes Pilsen Istanbul, Dynamo Moscova, ALBA Berlin, Partizan Belgrad, Lietuvos rytas, Montepaschi Siena. Palmaresul său este la fel de bogat: trei titluri de Liga Adriatică, două titluri de campion al Serbiei, unul al Germaniei, respectiv unul al Italiei.
Alături de echipa națională a Serbiei, Rasic a jucat la FIBA World Cup 2010, unde a ocupat locul 4, respectiv la EuroBasket 2011, unde s-a clasat pe locul al 8-lea.
Dincolo de CV, Rasic este un exemplu de jucător capabil să mânuiască mingea și să coordoneze jocul unei echipe din calitate de conducător de joc (poziția 1), cât și să înscrie precum o mașinărie de marcat puncte, lucru pe care l-a reușit la cel mai înalt nivel în Europa din postură de shooter (poziția 2).
Aleks tocmai s-a despărțit de România și Steaua CSM EximBank București. A lăsat o amintire de neuitat pentru militari, dar și pentru orădenii pasionați de baschet, cunoscuși pentru sportivitate și pentru că știu să aprecieze jucătorii de certă valoare. A bifat 27 puncte cu șapte reușite din spatele semicercului.
Știa că va fi ultimul său meci pentru Steaua și avea tot interesul să se protejeze și să nu riște o accidentare nedorită înaintea semnării următorului său contract. Rasic s-a respectat pe sine, clubul pentru care a jucat, baschetul, adversarul și publicul venit în număr foarte mare. Ne-a oferit, tuturor, o imagine superbă, una care oricât de dureroasă este pentru orădeni, subliniază faptul că atunci când vorbim despre Rasic o facem cu respect. O facem gândindu-ne la pasiunea, dragostea și seriozitatea investite de acest om în baschet, în meseria pe care o desfășoară.
În urmă cu câțiva ani subsemnatul, similar multora dintre pasionații de baschet din Oradea și România, a avut posibilitatea să-l vadă pe Aleks Rasic jucând în Euroliga masculină, conducând jocul unui Partizan din care au făcut parte celebri jucători precum Bo McCalebb, Jan Vesely, Aleks Maric și o serie de jucători sârbi la fel de bine crescuți și educați pur baschetbalistic și uman precum Rasic, sub comanda celebrului șlefuitor de talente Dusko Vujosevic.
Respect Aleks Rasic și mulțumim pentru că sâmbătă (12.12), la Arena Antonio Alexe, ne-a oferit exact ceea ce în urmă cu câțiva ani am urmîrit la televizor.
Foto: Cătălin Soare / www.sportaction.ro