Antonio Alexe, unul dintre cei mai mari jucători de baschet ai României, ar fi împlinit astăzi, 21 decembrie 2023, vârsta de 54 ani. El s-a născut la Constanța și a jucat pentru Dinamo Oradea între 1988 și 1993, fiind unul dintre oamenii care au pus bazele renașterii baschetului orădean în anul 2003, proiect care astăzi este continuat de CSM Oradea.
Interesant este că Toni Alexe s-a născut în aceeași zi în care baschetul a luat ființă cu 78 ani mai devreme. La 21 Decembrie 1891, James Naismith a oferit întregii lumi jocul cu mingea la coș.
Toni a pus pentru prima dată mâna pe o minge de baschet în anul 1980, sub comanda tandemului Martişor Hondrilă – Adrian Ioan. La vârsta de 19 ani pleacă din orașul natal pentru a debuta la cel mai înalt nivel în baschetul românesc. Alexe este înregimentat de către Dinamo Oradea, echipă pregătită la acea vreme de către Dan Berceanu.
Mutarea a avut consecinţe semnificative asupra vieții lui Antonio Alexe, nu doar asupra carierei sale. El a petrecut cinci ani în Divizia A masculin alături de gruparea bihoreană, stabilindu-se în orașul de pe malul Crişului Repede.
Cariera lui Toni a continuat în Ungaria, acolo unde a jucat şapte sezoane consecutive pentru formaţii precum Szolnok Olaj KK, Sopron, Szombathely sau Fehervar. În anul 2000 revine în România pentru a evolua la West Petrom Arad, club alături de care cucereşte primele două titluri naţionale ale României. După aceste performanţe se întoarce în Ungaria pentru a juca un ultim sezon alături de Szombathely, iar în 2003 semnează pentru CSU Asesoft Ploieşti.
În anul 2003, după întoarcerea definitivă în România, Alexe a pus, alături de Şerban Sere, bazele Clubului Atletic Oradea. Este vorba despre un proiect care a reînviat baschetul în oraşul în care Toni a debutat pe prima scenă a baschetului românesc. Orașul în care și-a întemeiat familia și unde a domiciliat preț de 15 ani. Este acea echipă care la 18 ani distanță este cunoscută în baschetul românesc sub denumirea de CSM Oradea, multiplă campioană a României.
Alexe a fost acel jucător pe care cuvintele sunt mult prea sărace pentru a-l descrie. Un baschetbalist cu extrem de multe calităţi, cea mai importantă fiind cea de lider. Al unei echipe dar mai ales al unei întregi generaţii. Vorbim despre o generaţie din care au făcut parte câteva nume foarte grele, precum Titi Popa, Gheorghe Mureşan, Mihai Corui, Costel Ştefan, Cornel Alecu, Horia Păun, Mihai Sinevici, Alexandru Pteancu, Marcel Ţenter, Bubu Roschnafsky, Ovidiu Scobai sau un alt jucător regretat, Elemer Tordai.
Împreună cu aceşti jucători, reprezentativa de juniori a României a obţinut locul 4 la Campionatul European de Juniori din anul 1990. Tricolorii au câştigat grupa preliminară din care au făcut parte alături de Germania, Polonia, Cehoslovacia, Spania şi Iugoslavia. Echipa naţională, pregătită la acea vreme de către Gheorghe Mandache, a câştigat toate meciurile din grupă, fiind învinsă la limită, scor 93-92, de Uniunea Sovietică, în semifinalele competiţiei. Doi ani mai târziu aceeaşi echipă a obţinut locul 9 la Campionatul European de Tineret (sub 22 de ani). Inutil să mai amintim de faptul că la acea vreme exista doar primul eşalon. Iar la acestea se adaugă locul 5 de la Campionatul Mondial de Tineret din anul 1991, desfăşurat în Canada.
Ce înseamnă o carieră de succes pentru un baschetbalist? Șase titluri de cel mai bun jucător român al anului. Completate cu trei desemnări de cel mai bun jucător (MVP) al campionatului din Ungaria. Trei titluri naționale ale României.
Însă mai presus de titluri sau trofee, Toni Alexe a fost şi rămâne un exemplu, un etalon pentru tinerii care îşi doresc să facă carieră în baschet. Ce poate fi mai frumos sau mai admirabil decât faptul că un copil vrea să-ţi urmeze şi că-şi doreşte să facă în viaţă ceea ce tu ai demonstrat în teren atunci când acesta a luat loc în tribună alături de părintele său?
Ne este dor de Toni Alexe pentru că ne-a părăsit prea repede. S-a dus de lângă noi deși mai avea câteva meciuri de jucat şi, cine ştie, câţiva ani de antrenat sau modelat noi jucători. Dar ne este dor mai ales pentru că a fost un membru foarte important al familiei baschetului. Și, în același timp, o piesă extrem de importantă în comunitatea orădeană.
Baschetul a fost altul cu Toni pe teren și cu siguranță situația ar fi fost la fel dacă era pe margine după ce și-ar fi încheiat cariera.
Notă
Articolul a mai fost publicat pe site-ul oficial CSM Oradea, fiind acum actualizat și republicat.
